Indelungi dezbateri cu mine insami, management al conflictului ratiune versus simtire, senzatie de pierdere, desi justificata era una de castig. Gata, au luat toate sfarsit.
Incepe o noua era a mea: cea in care romantismul va fi inlocuit de pragmatism, in care perceptia negativa pe care o acord conceptului numit moneda se schimba intr-una pozitiva, in care micro devine macro. Asta deaorece am realizat brusc ca afacerile nu se fac pentru distractie ci se fac pe bani, ca banii nu-s ochiu' dracului ci sunt necesari dezvoltarii, ca ceva mic va ramane mic daca nu ai zvacul de a-l creste.
Am constatat in ultima perioada ca desi ma cred o curajoasa, m-am lasat coplesita de frica de esec, ca desi ma cred independenta ma raportez frecvent la altii. Nu bun!
Asa ca m-am aruncat din nou in apa adanca, desi inca nu am invatat cum se inoata corect, punand si de aceasta data pariu cu mine ca nu ma voi ineca. Pana acum am tot castigat si chiar daca voi pierde, macar stiu ca am incercat.
Wish me luck! Desi nu despre noroc este vorba in propozitie...
Twitter Updates
Showing posts with label Observatii/ insemnari. Show all posts
Showing posts with label Observatii/ insemnari. Show all posts
Friday, June 27, 2008
Thursday, May 29, 2008
Pentru antreprenorul din tine
Am citit de curand un articol in care un proaspat antreprenor enumera dezavantajele alegerii sale. Evident ca erau foarte bine promovate. Cam cum se intampla la interviul de angajare daca ai proasta inspiratie sa adresezi intrebarea "Ce defecte ai?": sunt prea bun, am prea multi bani, muncesc prea mult dar ma si distrez in timpul asta.
Nu se face sa promovezi chestii urat mirositoare invelite in hartie cu pampon, asa ca iata cateva dezavantaje reale simtite pe propria-mi piele acu tabacita: pana la momentul T0 al deschiderii afacerii stiam cum stau lucrurile cu managementul resurselor umane in diverse aspecte. Dupa acel moment a trebuit sa ma transform brusc intr-un analist financiar, om de marketing, de PR, de vanzari, administrator si lista poate continua. Asa cum era Ceausescu minerul tarii, electricianul tarii, asa si tu ca antreprenor devii specialistul lui peste al afacerii tale. O fi bine, n-o fi, necesar este in mod clar!
Pana la momentul T0, stiai clar care-ti este bugetul. Surprizele ne/placute erau putine si oarecum previzibile. Dupa aceea, sa te tii palpitatii ce-ti provoaca cash-flow-ul...
Pana la momentul T0, aveai un program de lucru previzionabil. Dupa el potopul...
Mai zic si de esecuri, ca te dor si macina mult mai mult decat atunci cand esti angajat, si ma opresc. Si de angajati, ca sunt o responsabilitate imensa si chiar ca nu mai zic nimic despre ceea ce doare.
Iata si reversul medaliei: ai satisfactii mult mai mari, cand ai nevoie de o pauza ti-o poti oferi indiferent de situatie, poti castiga mai putin dar si mult mai mult si in general ai o libertate de exprimare mai mare. In plus iti asumi propriile tale decizii in proportie infinit mai mare decat ai face-o atunci cand esti angajat.
Avanaje vs dezavantaje. Clar lista poate continua.
Nu se face sa promovezi chestii urat mirositoare invelite in hartie cu pampon, asa ca iata cateva dezavantaje reale simtite pe propria-mi piele acu tabacita: pana la momentul T0 al deschiderii afacerii stiam cum stau lucrurile cu managementul resurselor umane in diverse aspecte. Dupa acel moment a trebuit sa ma transform brusc intr-un analist financiar, om de marketing, de PR, de vanzari, administrator si lista poate continua. Asa cum era Ceausescu minerul tarii, electricianul tarii, asa si tu ca antreprenor devii specialistul lui peste al afacerii tale. O fi bine, n-o fi, necesar este in mod clar!
Pana la momentul T0, stiai clar care-ti este bugetul. Surprizele ne/placute erau putine si oarecum previzibile. Dupa aceea, sa te tii palpitatii ce-ti provoaca cash-flow-ul...
Pana la momentul T0, aveai un program de lucru previzionabil. Dupa el potopul...
Mai zic si de esecuri, ca te dor si macina mult mai mult decat atunci cand esti angajat, si ma opresc. Si de angajati, ca sunt o responsabilitate imensa si chiar ca nu mai zic nimic despre ceea ce doare.
Iata si reversul medaliei: ai satisfactii mult mai mari, cand ai nevoie de o pauza ti-o poti oferi indiferent de situatie, poti castiga mai putin dar si mult mai mult si in general ai o libertate de exprimare mai mare. In plus iti asumi propriile tale decizii in proportie infinit mai mare decat ai face-o atunci cand esti angajat.
Avanaje vs dezavantaje. Clar lista poate continua.
Tuesday, March 4, 2008
Religie, superstitie, educatie
Remarc o campanie asidua ba pro ba contra introducerii religiei in scoli. Mai nou au fost luate in vizor manualele aferente, pline de aberatii si stupiditati din cate relateaza presa. Unele de fapt, intrucat educatia in scolile autohtone se face cu ajutorul manualelor alternative.
Este un subiect sensibil, care intr-o tara prea crestina, nu poate decat sa incite la dezbateri aprinse, virulente chiar. Personal mi se pare ca practica ortodoxa se indeparteaza mult de dogmatica aferenta, fiind bantuita de numeroase superstitii. Manualele la care se face referire, imi confirma temerile: Dumnezeu te pedepseste aspru pentru greseli minore, relatia cu el este una win-win: tu te rogi, el te rasplateste, mortii se ridica la cer, dar vor tot felul de chestii si daca nu le dai se supara si alte astfel de minuni.
Religia este o forma de indoctrinare. Iar indoctrinarea si educatia nu fac niciodata casa buna impreuna. Daca tu sistem ii bagi in cap unui copil niste absurditati gen "ne esti cuminte, te calca masina", nu te poti astepta ca acel copil sa devina un adult independent, capabil sa revolutioneze ceva. Trebuie sa fie cuminte toata viata, sa nu cumva sa-l calce masina. Daca tu sistem ii spui ca celelalte culte religioase sunt lucrari ale diavolului, in conditiile in care accepti diversitatea religioasa, nu te poti astepta decat la manifestari ale intolerantei, care cu timpul pot deveni o reala problema sociala. Ortodocsii invata ca sunt superiori, adventistii la fel, sa te tii toleranta...
Si care mai este diferenta? Eu macar am crescut cu ideea ca am un conducator iubit care a facut mult bine poporului. Copiii nostri pot trai insa cu ideea ca o divinitate rea si omniprezenta sta si le noteaza greselile pe raboj. Un fel de Mos Craciun, mult mai sadic, ii pedepseste cu mare spor.
Cred asadar ca educatia religioasa intra strict in sarcina familiei. In scoala, se poate invata o istorie a religiilor eventual, una nepartinitoare si obiectiva. Cei care cred ca practica religioasa educa, sunt rugati sa faca o vizita la biserica (ortodoxa) intr-o zi de sarbatoare. Gloata de acolo numai educata si smerita nu este...
Probabil ca societatile ultra-religioase au o criminalitate redusa. Probabil ca bolile cu transmisie sexuala si consumul de droguri le sunt necunoscute. Insa marile revolutii stiintifice si industriale, se petrec dincolo de ele. Va trebui sa ne gandim serios daca ne-ar sta bine cu batic sau cu capul descoperit dar plin de idei.
Este un subiect sensibil, care intr-o tara prea crestina, nu poate decat sa incite la dezbateri aprinse, virulente chiar. Personal mi se pare ca practica ortodoxa se indeparteaza mult de dogmatica aferenta, fiind bantuita de numeroase superstitii. Manualele la care se face referire, imi confirma temerile: Dumnezeu te pedepseste aspru pentru greseli minore, relatia cu el este una win-win: tu te rogi, el te rasplateste, mortii se ridica la cer, dar vor tot felul de chestii si daca nu le dai se supara si alte astfel de minuni.
Religia este o forma de indoctrinare. Iar indoctrinarea si educatia nu fac niciodata casa buna impreuna. Daca tu sistem ii bagi in cap unui copil niste absurditati gen "ne esti cuminte, te calca masina", nu te poti astepta ca acel copil sa devina un adult independent, capabil sa revolutioneze ceva. Trebuie sa fie cuminte toata viata, sa nu cumva sa-l calce masina. Daca tu sistem ii spui ca celelalte culte religioase sunt lucrari ale diavolului, in conditiile in care accepti diversitatea religioasa, nu te poti astepta decat la manifestari ale intolerantei, care cu timpul pot deveni o reala problema sociala. Ortodocsii invata ca sunt superiori, adventistii la fel, sa te tii toleranta...
Si care mai este diferenta? Eu macar am crescut cu ideea ca am un conducator iubit care a facut mult bine poporului. Copiii nostri pot trai insa cu ideea ca o divinitate rea si omniprezenta sta si le noteaza greselile pe raboj. Un fel de Mos Craciun, mult mai sadic, ii pedepseste cu mare spor.
Cred asadar ca educatia religioasa intra strict in sarcina familiei. In scoala, se poate invata o istorie a religiilor eventual, una nepartinitoare si obiectiva. Cei care cred ca practica religioasa educa, sunt rugati sa faca o vizita la biserica (ortodoxa) intr-o zi de sarbatoare. Gloata de acolo numai educata si smerita nu este...
Probabil ca societatile ultra-religioase au o criminalitate redusa. Probabil ca bolile cu transmisie sexuala si consumul de droguri le sunt necunoscute. Insa marile revolutii stiintifice si industriale, se petrec dincolo de ele. Va trebui sa ne gandim serios daca ne-ar sta bine cu batic sau cu capul descoperit dar plin de idei.
Wednesday, July 11, 2007
Antreprenoriale
Am ales antreprenoriatul pentru ca la un moment dat mi s-a parut singura optiune. Nu am facut-o pentru ca eram sigura de ceva anume, ci tocmai pentru ca nu eram sigura de nimic. Nu am riscat, pentru ca nu aveam ce.
Pe plan personal, m-am gandit ca imi voi putea organiza timpul asa cum vreau si ca voi lua deciziile pe care eu le cred potrivite, suportand evident consecintele aferente. Asa se intampla acum: nu dau nimanui socoteala cand ma decid sa merg la coafor, ascult dar nu sunt obligata sa respect indicatiile altora. Totusi timpul liber este din ce in ce mai putin, deciziile din ce in ce mai critice.
Antreprenoriatul este infinit mai greu decat pare: trebuie sa stii 1000 de lucruri in plus fata de ceea ce stiai, trebuie sa poti de 1000 de ori mai mult, trebuie sa te descurci de 1000 de ori mai bine. Trebuie sa ai raspuns la orice intrebare, sa fii un bun consultant, vanzator, promotor al produselor/ serviciilor tale, trebuie sa fii contabil, inginer IT, recrutator si multe altele in functie de domeniul ales.
Si mai presus de toate, nu poti lasa nicicand garda jos, intrucat sunt sanse mari sa ramana acolo.
Inainte sa ma apuc de treaba ma gandeam la business plan, la piata target, la metode de promovare, la contract, oferte, site corporate, numar de angajati... Nu m-am intrebat niciodata daca as putea domestici orgoliul meu urias in favoarea relatiilor de afaceri, daca m-ar lua sau nu palpitatiile cand sumele datorate la stat lunar sunt echivalentul salariului anterior pe un cincinal sau cum as reactiona la prima demisie care ma priveste pe mine ca antreprenor, nu ca Manager HR. Din fericire raspunsurile de atunci ar fi fost favorabile... Dar daca nu?
Curaj, pasiune, know-how in domeniul ales si creativitate maxima intrucat e dificil sa inovezi un domeniu in mileniul curent, curaj; cam astea ar fi calitatile unui antreprenor. La business-plan, la partea strategica, puteti capata ajutor. Pasiunea, curajul si creativitatea sunt insa imposibil de substituit.
Eu invit pe cei interesati la antreprenoriat. Nu de alta dar se zice ca o economie sanatoasa de bazeaza pe un procent anume de companii care falimenteaza. Cu cat mai multi, cu atat mai sanatoasa devine economia si cu atat mai putine sanse au antreprenorii mai vechi sa fie pe lista neagra.
Pe plan personal, m-am gandit ca imi voi putea organiza timpul asa cum vreau si ca voi lua deciziile pe care eu le cred potrivite, suportand evident consecintele aferente. Asa se intampla acum: nu dau nimanui socoteala cand ma decid sa merg la coafor, ascult dar nu sunt obligata sa respect indicatiile altora. Totusi timpul liber este din ce in ce mai putin, deciziile din ce in ce mai critice.
Antreprenoriatul este infinit mai greu decat pare: trebuie sa stii 1000 de lucruri in plus fata de ceea ce stiai, trebuie sa poti de 1000 de ori mai mult, trebuie sa te descurci de 1000 de ori mai bine. Trebuie sa ai raspuns la orice intrebare, sa fii un bun consultant, vanzator, promotor al produselor/ serviciilor tale, trebuie sa fii contabil, inginer IT, recrutator si multe altele in functie de domeniul ales.
Si mai presus de toate, nu poti lasa nicicand garda jos, intrucat sunt sanse mari sa ramana acolo.
Inainte sa ma apuc de treaba ma gandeam la business plan, la piata target, la metode de promovare, la contract, oferte, site corporate, numar de angajati... Nu m-am intrebat niciodata daca as putea domestici orgoliul meu urias in favoarea relatiilor de afaceri, daca m-ar lua sau nu palpitatiile cand sumele datorate la stat lunar sunt echivalentul salariului anterior pe un cincinal sau cum as reactiona la prima demisie care ma priveste pe mine ca antreprenor, nu ca Manager HR. Din fericire raspunsurile de atunci ar fi fost favorabile... Dar daca nu?
Curaj, pasiune, know-how in domeniul ales si creativitate maxima intrucat e dificil sa inovezi un domeniu in mileniul curent, curaj; cam astea ar fi calitatile unui antreprenor. La business-plan, la partea strategica, puteti capata ajutor. Pasiunea, curajul si creativitatea sunt insa imposibil de substituit.
Eu invit pe cei interesati la antreprenoriat. Nu de alta dar se zice ca o economie sanatoasa de bazeaza pe un procent anume de companii care falimenteaza. Cu cat mai multi, cu atat mai sanatoasa devine economia si cu atat mai putine sanse au antreprenorii mai vechi sa fie pe lista neagra.
Wednesday, April 25, 2007
Noi abordari
Plimbandu-ma intr-unul din parcurile capitalei am fost abordata de un tanar cu o agenda in mana. "Nu doriti niste servicii de internet?" "Nu, multumesc, sunt in drum spre piata, poate gasesc acolo mai proaspete!"
Cine l-o fi trimis pe bietul om in parc sa concureze cu doamnele care impart reviste cu continut religios? Oare isi inchipuie ca asa se vand serviciile?
Oricum, ca sa atingi succesul trebuie sa treci prin umilinta. Daca procentele sunt direct proportionale, ii prevad tanarului o cariera implinita!
Cine l-o fi trimis pe bietul om in parc sa concureze cu doamnele care impart reviste cu continut religios? Oare isi inchipuie ca asa se vand serviciile?
Oricum, ca sa atingi succesul trebuie sa treci prin umilinta. Daca procentele sunt direct proportionale, ii prevad tanarului o cariera implinita!
Subscribe to:
Posts (Atom)
Blogroll
About Me
- Valentina Neacsu
- Ma impart intre zona de HR in care profesez (nu consider ca in Romania este inca o industrie) si intre viata mea personala fascinant de banala. Gasiti aici coordonatele fascinantei banalitati; coordonatele vietii profesionale sunt localizate altundeva.